Linia ferata Oravita - Anina este prima cale ferata montanistica din Romania si poate fi asemanata cu cele mai renumite linii de acest fel din Europa. Calea ferata este amplasata in partea de vest si centrala a Muntilor Semenic. Plecand din Oravita, ea ocoleste muntii trecand prin localitatile Maidan si Bradisorul de Jos, apoi traverseaza Valea Jitinului si urca la Carasova, unde se apropie mult de Resita, ca in final sa coboare lin, spre Anina.
Constructia din munti a impus realizarea unor adevarate lucrari de arta importante, astfel ca pe 33,4 km au fost construite 14 tuneluri sapate in calcar dur, cu o lungime totala de 2084 m, 10 viaducte cu o lungime totala de 843 m, ziduri de sprijin ale versantilor si taieturi in munti.
Lucrarile s-au executat intre anii 1860 - 1863 si au necesitat un volum de munca impresionant din cauza terenului accidentat. Interesant este ca la tuneluri s-a sapat cu tarnacoapele, dinamita fiind produsa prima oara in 1866, deci la 3 ani de la terminarea lucrarii ferate din Romania.
Cele cateva sute de calatori, care mai folosesc uitata ruta Oravita - Anina vin in special din strainatate, lor alaturandu-li-se cativa localnici si un numar redus de turisti din Romania. Ei sunt cei care mentin inca viu un veritabil monument istoric trecut pe nedrept in uitare.
Linia nu a fost niciodata electrificata iar garnitura de tren care face legatura intre cele doua localitati pastreaza doua vagoane construite in anul 1914.
Astazi garnitura de tren circula zilnic pe traseul Oravita - Anina, un bilet costand 10 lei. Viteza medie de deplasare a trenului este de 17 km / h, astfel ca cei aproape 34 km sunt strabatuti in aproximativ 2 ore.
Tunelul Dollhoff, cu o lungime de 112 m, este dat dupa numele arhitectului care s-a considerat singurul vinovat de un prim esec al perforarii tunelului, unde cele 2 galerii la care s-a sapat din directii opuse, nu s-au intalnit din cauza unei devieri verticale de aproape 3 m. Pentru acest fapt, arhitectul s-a sinucis, aruncandu-se intr-o prapastie de pe unul dintre viaductele liniei.
Pe aceasta linie au calatorit Carol I in drumul sau incognito spre Bucuresti sau Mihai Eminescu, venit in zona cu teatrul Pascaly, in rol de sufleor si secretar al directorului.
Curtea Veche a devenit nefunctională după incendiul din 1718, care a distrus întregul Bucuresti si după cutremurul din 1738. Întreaga Curte Domnească era formată dintr-un palat - Palatul Voievodal, o biserică - Biserica Buna Vestire.
